O zi din viaţa unui PR-ist junior…

Viaţa unui „junior” nu este fundamental diferită de cea a unui PR-ist cu experienţă: principala diferenţă o constituie tipurile de activităţi pe care le are de făcut, comparativ cu acesta din urmă şi responsabilitatea limitată pe care o are asupra activităţilor sale.

Spre deosebire de „senior”, „juniorul”, cel puţin în primele luni de activitate, face mai degrabă muncă de operator baze de date şi de secretariat, decât activităţi specifice de PR, însă această etapă este inerentă începutului şi necesară pentru o dezvoltare ulterioară armonioasă a PR-istului (de aceea, seniorii care provin din domenii conexe PR-ului şi care ocupă direct funcţii superioare, fără a fi trecut prin această etapă, întâmpină adesea greutăţi mai mari şi se adaptează mai greu acestui domeniu; şi este normal, pentru că dacă nu ai trecut tu însuţi prin aceste activităţi destul de monotone şi plicticoase, cum poţi şti ce să le ceri „juniorilor”?!).

Orele 9.00 – 10.00. Revista presei

Activitatea PR-istului „junior” începe la ora 9 dimineaţa (dar poate începe şi la 9.30-10.00 dacă are un şef îngăduitor, sau la ora 7.30 – 8.00, dacă echipa are un eveniment important sau un şef „demanding[1]”), cu revista presei, bine-nţeles.

„Juniorii” de astăzi sunt mult mai avantajaţi de evoluţia PR-ului în România decât „juniorii” de odinioară. Dacă în urmă cu câţiva ani, principala activitate de dimineaţă a PR-istului junior o constituia identificarea şi decuparea articolelor din ziar pentru a pregăti revista presei, în momentul acesta agenţiile de PR au contracte de monitorizare a presei cu agenţii specializate, astfel încât revista presei vine pregătită, în fiecare dimineaţă, între 9 şi 12, iar tot ce trebuie făcut este verificarea articolelor şi a traducerilor (dacă rezumatele din revista presei sunt în limba engleză) şi trimiterea lor către clienţi (uneori nici măcar asta nu mai trebuie făcut de către junior, în caz că agenţia de monitorizare are contract direct cu clientul).

Ora 10.00: Status meeting

Imediat după revista presei, juniorul, alături de ceilalţi membri ai echipei, participă la „status meeting”[2].

Ce este de fapt un status meeting?

Pe româneşte, o „şedinţă”, în care se discută stadiul proiectelor pe clienţi. Există agenţii în care se face un status meeting săptămânal, lunea, cu participarea tuturor echipelor, în care sunt discutate toate proiectele cu şeful agenţiei. Ulterior, în funcţie de modul de organizare a agenţiei, fiecare echipă are propriile „status meeting-uri” zilnice, în care sunt discutate în amănunt proiectele echipei. În cadrul acestor „şedinţe”, liderul echipei indică celorlalţi membri şi implicit juniorilor, activităţile pe care le au de făcut în cursul zilei (research[3], follow-up[4]/tracking[5], traduceri etc.), precum şi deadline-urile pentru finalizarea lor (de aceea este foarte important ca un „senior” să fi trecut el însuşi prin aceste activităţi la începutul carierei, pentru a indica deadline-uri realiste: un task ce în mod normal necesită 2 ore, nu poate fi făcut, cu siguranţă, într-o jumătate de oră, mai ales de un junior cu experienţă limitată, iar un deadline nerealist poate crea frustrări în rândul juniorilor).

Adesea aceste „şedinţe de status” sunt urmate de câte un „status report[6]”. Acesta poate fi de mai multe feluri: general – distribuit de şeful agenţiei tuturor angajaţilor, specific fiecărei echipe – pregătit şi distribuit de şeful fiecărei echipe colegilor săi, sau specific fiecărui client – pregătit şi trimis clientului de către şeful de cont[7] (în carte va exista un capitol referitor la tipurile de status report, modul de pregătire a fiecăruia şi modele).

De obicei, agenţiile sunt foarte operative şi conştiente că „Time means money”, de aceea un status meeting, de regulă, nu durează mai mult de o oră, astfel că, cel târziu la ora 11.00, toată lumea ştie ce are de făcut, inclusiv care sunt task-urile urgente şi când trebuie predate. (Adesea, persoanele străine de acest domeniu se întreabă cum de agenţii mici, cu un personal restrâns, coordonează, cu succes, conturi importante. Organizarea strictă este secretul! Împărţirea timpului şi a deadline-urilor, uneori la minut şi respectarea lor…)

Orele 13-14: Ora prânzului.

În unele agenţii compania oferă angajaţilor prânzul, în cadrul unei bucătării, avantaj cu atât mai important, cu cât „juniorul” poate coborî câteva minute să mănânce, fără a mai fi obligat să insereze diacritice în acel comunicat care trebuia trimis ieri, în timp ce muşcă dintr-un covrig.

Orele 14 – 16: Şedinţă de brainstorming[8].

În sfârşit ceva interesant! Un nou proiect al echipei necesită idei inovative, iar mintea juniorilor încă nu este „plafonată” şi nici „obosită” de prea multe activităţi de rutină. De aceea, adesea, cele mai originale idei vin de la „juniori”.

Orele 16 – 19: Analiza comparativă lunară

Deşi s-ar putea să ţi se pară interesant proiectul, nu te aştepta să semene cu ceea ce ai învăţat în facultate. De obicei analizele de presă sunt adaptate specificului fiecărui client, au o structură proprie fiecărei agenţii şi sunt cantitative, nu calitative (vei găsi mai multe informaţii despre principalele tipuri de analize folosite în agenţii, în cadrul carţii); însă pregăteşte-te să introduci sute de înregistrări în tabele, să interpretezi datele obţinute şi să vezi, cu stupoare, că deja s-a făcut ora 19.00 şi încă nu ai terminat de tradus materialele de presă şi nici nu ai reuşit să finalizezi toate activităţile care ţi-au fost desemnate. Dar te simţi ameţit şi te hotărăşti să continui acasă…

Atenţie! Există agenţii care, din dorinţa de a respecta confidenţialitatea datelor primite de la client, nu permit mutarea informaţiilor de la birou, acasă, aşa cum nu permit accesul juniorilor pe serverele cu cele mai importante informaţii. Personal, am considerat întotdeauna asta drept o măsură exagerată, însă mi-am revizuit părerea în momentul în care unul dintre juniori a publicat pe un site toată strategia de business a clientului, convins fiind că nu a făcut nimic rău. Prin urmare limitarea accesului unui junior la documentele firmei şi respectarea acestei măsuri, poate feri atât agenţia şi clientul, cât şi juniorul de situaţii neplăcute.

Ora 22. Finalul zilei de muncă

Ai reuşit, de bine de rău, să finalizezi toate task-urile desemnate şi eşti mulţumit de tine.

Odihneşte-te, căci mâine va trebui să o iei de la capăt!!!

P.S. Dacă ţi se pare că descrierea activităţii unui junior într-o agenţie este prea deprimantă, gândeşte-te că se poate mult mai rău!!! Dar şi mai bine!!! Depinde de echipa şi agenţia în care lucrezi…

În altă ordine de idei, îi invit pe PR-iştii care citesc acest blog să povestească despre activitatea lor la începutul carierei, precum şi dacă primele lor zile de muncă s-au asemănat cu cea descrisă de mine.

Note:

---

[1] Solicitant, dificil, sever, care cere foarte mult de la subalterni

[2] Şedinţă săptămânală sau zilnică în care se discută stadiul proiectelor în funcţie de client

[3] cercetare

[4], [5] termeni care desemnează activitatea de urmărire a rezultatelor unei invitaţii sau comunicat

[6] Raport de activitate: document ce cuprinde toate activitatile şi stadiul în care se află, precum şi deadline-urile stabilite

[7] Nume generic, ce desemnează un client

[8] Termen din domeniul psihologiei, adopat de domeniul comunicării; desemnează o şedinţă în care fiecare participant spune ideile care îi trec prin minte în legătură cu un proiect; adesea aici iau naştere cele mai interesante proiecte